joi, decembrie 2

GRAFIC: Nu alegerile au crescut numărul îmbolnăvirilor cu COVID. În unele județe au fost scăderi

Comparând cele două săptămâni dinaintea alegerilor locale cu cele două săptămâni de după, au rezultat concluzii surprinzătoare: județele cu cea mai mare prezență la vot n-au înregistrat cele mai mari creșteri ale numărului de noi cazuri de COVID.

Județul Mehedinți, care a avut o prezență la vot de 55,4%, a înregistrat o scădere a numărului de cazuri de infectare cu Sars-Cov2 în cele două săptămâni de după vot. Astfel, în perioada 14 – 27 septembrie, în Mehedinți au fost înregistrate 161 de cazuri, iar în perioada 28 septembrie – 11 octombrie, 158 de cazuri.

Un alt județ în care procentul de îmbolnăviri a scăzut după alegeri este Satu Mare. În acest caz, chiar dacă numărul de bolnavi a fost ceva mai mare după 27 septembrie, procentul de creștere al numărului de cazuri a fost mai mic – 43,39% în două săptămâni de la alegeri, față de 46,80% în cele două săptămâni dinainte.

Modul de calcul a fost următorul: am făcut diferența între cifrele raportate în prima și ultima zi a intervalelor de două săptămâni, am calculat creșterea procentuală și apoi rata de creștere comparativă.

Din tabel este evident că nu poate fi găsit un criteriu care să arate că alegerile au influențat serios creșterea numărului de noi cazuri de COVID în România.

 

Am încercat să vedem dacă acolo unde a fost o prezență mai mare la vot, a fost și o creștere procentuală mai mare a numărului de cazuri, dar nu este deloc așa.

Spre exemplu, în județul Mureș, cu o prezență la vot de 49,39 %, a existat cea mai mare creștere a numărului de cazuri în perioada analizată. În cele două săptămâni dde după alegeri, numărul noilor cazuri a fost de 3,2 ori mai mare decât în cele două săptămâni dinainte votului.

În schimb, în Olt, unde a fost înregistrată cea mai mare prezență la vot, 58,48% , numărul de cazuri a fost doar de numai 1,4 ori mai mare, în timp ce media generală de creștere a fost de 1,7.

Pe de altă parte, în Teleorman, unde prezența la vot a fost de 58,12 %, numărul de noi îmbolnăviri a crescut de 1,9 ori.

În București, unde a fost cea mai scăzută prezență la vot, 36,93%, numărul cazurilor noi de COVID-19 a crescut tot de atâtea ori ca și la Teleorman.

Alt caz interesant este cel al județului Argeș, unde a fost o prezență la vot de 49,84%, iar creșterea la două săptămâni după alegeri era minoră, iar în momentul de față județul este pe un trend descendent.

Avem așadar, 12 județe în care creșterile au fost mult peste medie.

Sunt 13 județe care au o rată de creștere foarte mică, mult sub media generală. Unul are mai puține cazuri raportate la două săptămâni, unul are o creștere de 1,1 (Brăila) și unul are un procent al infectărilor mai mic decât înainte de alegeri.

Celelate județe au creșteri apropiate de media generală.

Concluzia este că nu poate fi găsit niciun criteriu care să confirme o influență sesizabilă a prezenței la vot în creșterea numărului de îmbolnăviri.

Ce arată datele la zi

Datele la zi privind incidența cumulată în ultimele 14 zile la o mia de locuitori nu fac decât să confirme c spuneam mai sus după cum se poate vedea în acest grafic.

Incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile, calculată la mia de locuitori

(perioada 11 octombrie – 25 octombrie)

În continuare, județe care au avut o prezență foarte bună la vot, precum Olt, Mehedinți, Călărași, Dâmbovița au indici mici ai ratei de infctare. Excepția este Teleormanul, care are 2,2.

Printre județele cu cei mai mari indici întâlnim Harghita, Cluj, Sălaj și municipiul București. În toate acestea prezența la vot a fost mult mai mică decât în județele enumerate anterior. Alba este județul excepție, acolo prezența la vot a fost de 50,12%, iar acum incidența cazurilor este cea mai mare din România.

 

Preluat din newsweek.



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *